Academia de Administrare Publică reiterează opinia privind reforma învățământului superior anunțată de MEC, având în vedere, că nici Ministerul Educației și Cercetării, nici fondatorul – Guvernul Republicii Moldova (Cancelaria de Stat) nu au dat curs solicitărilor noastre insistente de consultări și discuții asupra acestui subiect, chiar dacă au anunțat în spațiul public, că aceste consultări au avut loc.
În conformitate cu prevederile art. 8 al Legii 239/2008 privind transparența în procesul decizional, autoritatea publică de specialitate, responsabilă de proiect urma să asigure „a) informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei; b) punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a materialelor aferente acestuia;…”
Academia de Administrare Publică, în calitate de parte interesată, nu a fost informată direcționat, potrivit pct. 12 al HG 967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, care prevede: „informarea direcţionată se efectuează prin transmiterea informaţiei privind procesul decizional prin intermediul poştei electronice ori expedierea scrisorilor la adresa părţilor interesate sau cea indicată de solicitant”.
Urmare a publicării pe portalul guvernamental particip.gov.md a dosarului proiectului HG „Cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării”, Academia de Administrare Publică a prezentat opinia și propunerile pe marginea acestuia, cu următorul conținut:
„În contextul transformărilor societale și alinierii la standardele de calitate în domeniul educațional, reformarea sistemului de învățământ superior este un proces necesar și oportun.
După cum se menționează în Analiza de impact la proiectul hotărârii „Reforma învățământului superior și cercetării este responsabilitatea tuturor părților interesate și face parte din efortul și aspirația comună de a dezvolta un învățământ superior competitiv și inovativ...”.
Pornind de la faptul, că Academia de Administrare Publică este una din părțile interesate ale reformei promovate și timp de cca trei decenii contribuie la sporirea capacităților administrației publice prin formarea și dezvoltarea profesională a personalului din serviciul public, considerăm necesar menținerea entității cu statutul actual.
În această ordine de idei, se propune:
Excluderea din pct. 1 al proiectului hotărârii de guvern a sintagmei
„Academia de Administrare Publică”.
În argumentarea propunerii menționăm următoarele:
1. Necesitatea unei instituții specializate în pregătirea personalului din și pentru serviciul public este condiționată de faptul că, în mare parte, în funcția publică vin specialiști formați în alte domenii, iar activitatea în administrația publică presupune cunoașterea proceselor politice, modalităților de gestiune a sectorului public, finanțelor publice și încadrarea acestora în cadrul normativ.
2. Pe parcursul activității sale, AAP a asigurat dezvoltarea și consolidarea unui sistem de formare și dezvoltare a personalului din administrația publică, axat pe necesitățile autorităților publice, ținând cont de specificul instruirii personalului angajat în serviciul public, cu un grad diferit de formare inițială și cu o vechime diversă în funcția publică. Calitatea sistemului de predare-instruire-evaluare este demonstrată prin acreditarea națională și certificarea internaţională în domeniul managementului calităţii: (ISO 29990, ISO 21001). În 2022 Academia a fost supusă evaluării externe de către ANACEC în vederea acreditării programelor de master și acreditării instituționale.
3. Sistemul de formare și dezvoltare profesională al AAP a fost format și consolidat în timp. Pentru atingerea rezultatelor obținute de către AAP la etapa actuală, oricare altă instituție are nevoie de o perioadă îndelungată, de personal științifico-didactic pregătit nu numai în aspect teoretic, de planuri de studii actualizate permanent în funcție de modificările/reformele realizate în sistemul administrativ. Luarea în considerare a specificului pregătirii personalului din serviciul public și orientarea spre necesitățile fiecărui masterand este foarte importantă pentru obținerea rezultatului scontat.
4. În toată perioada de activitate AAP a înregistrat concurs la admitere la studiile de master de la 2,2 la 6,5 persoane/loc, iar numărul de studenți în grupele academice la toate programele este de 15-20 persoane la învățământ cu frecvență și de 30-35 persoane la învățământ cu frecvență redusă - indicator net superior altor instituții de învățământ superior, ceea ce denotă atractivitatea și prestigiul studiilor, facilitatea și abordarea inovativă a procesului de predare. Solicitările pentru cursurile de dezvoltare profesională sunt cu cel puțin 50% mai mari, iar la unele cursuri – duble față de numărul de persoane planificate, fapt ce la fel reprezintă un indicator al calității acestora.
5. Analiza contingentului studios demonstrează că studiile la AAP sunt solicitate de către angajații autorităților/instituțiilor publice cu vârstă, preponderent, de peste 35 de ani. Respectiv, sistemul de predare este cel andragogic (instruirea pentru adulți), care presupune anumite cerințe și pregătire pentru realizarea acestuia, Academia fiind prima instituție de învățământ superior din Republica Moldova, care, cu suportul partenerilor de dezvoltare (TACIS), începând cu anii 1993-1994 a implementat abordarea respectivă, asigurând în continuare instruirea personalului didactic. Înscrierea adulților la studii într-o proporție atât de mare este o caracteristică specifică doar AAP, misiune dificil de realizat într-o instituție „clasică” de învățământ superior.
6. În AAP se pune accentul pe conexiunea dintre abordările teoretice și aspectele practice de transpunere a acestora în procesul de predare-învățare. La formarea grupelor academice se ține cont de statutul autorităților publice în care activează masteranzii (centrale, locale). Astfel, se asigură centrarea pe studenți în realizarea procesului de predare, cu maximă orientare pe contingent și pe necesitățile acestuia, fapt puțin realizabil într-o instituție „clasică” de învățământ superior.
7. Procesul de instruire este asigurat de personalul științifico-didactic - 100% cu titlu științific, iar peste 50% - cu activitate practică în sistemul administrativ, ceea ce astăzi nu poate asigura o altă instituție de învățământ. Prezența semnificativă în rândul cadrelor didactice a profesorilor cu experiență de activitate în serviciul public la toate nivelurile de administrare contribuie la implementarea metodelor inovative și eficiente de predare.
8. Academia demonstrează o rată înaltă de implicare a masteranzilor, doctoranzilor în cercetare şi diseminare a rezultatelor cercetărilor (peste 30% din numărul total de doctoranzi sunt absolvenții Academiei). Prima Școală Doctorală în științe administrative a fost formată în cadrul Academiei. Numai în anul de studii 2021-2022 au fost susținute 5 teze de doctor, iar 4 teze sunt în proces de susținere. La moment în cadrul Școlii Doctorale a AAP studiază 79 doctoranzi, inclusiv peste 20 – din alte țări.
9. Academia este unica instituție ce realizează procesul de dezvoltare profesională a personalului din serviciul public la Comanda de stat, la solicitarea autorităților publice centrale și locale, dar și cu suportul partenerilor de dezvoltare. Cele peste 25 de programe sunt elaborate în baza necesităților de instruire identificate, dezvoltate și expertizate cu suportul părților interesate.
10. Academia editează unicele publicații științifico-metodice specializate în domeniu: revista „Administrarea Publică” (Categoria B) și suplimentul acesteia - ziarul „Funcționarul public”, revistele „Relații internaționale. Plus” (Categoria B), „Economia socială”, care constituie un suport considerabil în asigurarea științifico-metodică a activității autorităților publice.
11. AAP este o instituție flexibilă la schimbările care se produc în sistemul administrativ și capabilă să actualizeze operativ, la necesitate atât planurile de studii, cât și conținuturile acestora, având la dispoziție personal pregătit, dar și relații de colaborare testate în timp cu autoritățile publice.
Spre exemplu, în perioada 2020-2021 Academia a studiat opinia autorităților publice, identificând necesitățile de instruire la studiile de master, drept urmate fiind avizate de către Cancelaria de Stat și Ministerul Educației și Cercetării noile programe de master: „Administrare publică și cooperare”, Administrare publică și politici publice”, „Management public”, „Anticorupție și integritate publică”, „Relații internaționale și buna guvernare”.
Totodată, Academia este în proces de lansare a programelor de master comune cu parteneri din România, Grecia și Cehia, fiind examinate și alte posibilități împreună cu instituțiile similare de peste hotare.
12. Academia a operat modificări în structura instituțională, orientându-se spre dezvoltarea în cel mai scurt timp a trei componente: asigurarea excelenței prin calitatea serviciilor prestate; dezvoltarea asistenței metodologice autorităților publice, inclusiv prin elaborarea de materiale didactice, metodice, ghiduri etc, acordarea serviciilor de consultanță și realizarea studiilor de marketing. Activitățile menționate se pot realiza în cel mai scurt timp, având în vedere faptul că platforma pentru ele este pregătită și personalul deține experiența necesară.
13. AAP deține o experiență avansată în dezvoltarea relațiilor de colaborare și realizare a proiectelor cu parteneri de dezvoltare: GIZ, UNDP, USAID, IREX, UN Women etc., pe parcursul mai multor ani. Actualmente, AAP implementează 4 proiecte cu un volum de finanțare circa 8,5 mln lei. Asigurarea continuității proiectelor realizate anterior și a celor în derulare reprezintă un principiu în activitatea AAP, iar asigurarea sustenabilității rezultatelor proiectelor implementate – o obligație, care reiese din prevederile contractelor de implementare.
14. Metodologia de finanțare este unică pentru toate instituțiile educaționale și nu determină, în nici un fel, numărul de personal angajat. În contextul finanțării per student, volumul surselor alocate este condiționat de numărul de studenți, iar alte cheltuieli (de consolidare a capacităților instituționale, dezvoltare a infrastructurii etc.) sunt suportate, preponderent, din venituri proprii/alte surse.
15. Academia deține o infrastructură dezvoltată, recent renovată, cu dotări moderne: campus academic cu asigurarea condițiilor pentru studii, informare și documentare, cazare, alimentare, practicarea sportului etc. La dispoziția beneficiarilor este biblioteca specializată în domeniu, unica în republică, dotată conform necesităţilor domeniului de formare şi dezvoltare profesională în serviciul public.
16. AAP se înscrie în lista instituțiilor similare din statele europene, fondator al cărora, în mare parte, este Guvernul (România, Franța, Germania, Grecia, Austria, Portugalia, Polonia, Bulgaria, Letonia, Olanda etc). Aceasta confirmă necesitatea unor instituții specializate în pregătirea personalului din și pentru serviciul public, dar și oferă posibilitatea realizării unui schimb larg de experiență și de preluare a bunelor practici internaționale.
17. Relațiile între AAP – autoritățile publice – funcționarii publici sunt formate pe parcurs și continuă, dovadă fiind gradul înalt de solicitare a studiilor și a cursurilor de dezvoltare profesională, dar și comunicarea permanentă. Funcționarii care participă la instruiri în cadrul cursurilor de dezvoltare profesională revin la Academie pentru studii de master și invers.
În contextul celor expuse, considerăm, că argumentele prezentate în Nota informativă și Analiza de impact nu sunt relevante pentru Academia de Administrare Publică și nu pot servi drept temei pentru distrugerea unui sistem de instruire viabil, format și dezvoltat în corespundere cu cele mai moderne tehnologii de predare-învățare-evaluare, aliniat la standardele naționale și internaționale de calitate.”
Academia de Administrare Publică susține în continuare necesitatea extinderii termenilor de consultare a proiectului dat, cu implicarea tuturor părților interesate (în special, celor 24 entități supuse absorbției) și examinarea tuturor alternativelor de reformare/modernizare a învățământului superior, reieșind din avantajele/dezavantajele pentru sistemul educațional al țării.
