Pe pagina WEB oficială a Academiei de Administrare Publică a fost plasat numărul 1, 2021 al revistei științifico-practice bianuale „Relații Internaționale. Plus”.
Revista conține 14 articole științifice în limbile română și engleză.
Rubrica „Discursul politologic internațional” găzduiește articolul „Integrarea socială – factor al securității și stabilității dinamice a sistemului politic european”, semnat de Ludmila ROȘCA, doctor habilitat în filozofie, conferențiar universitar la Academia de Administrare Publică. Autoarea cercetează diferite posibilităţi de integrare socială a persoanelor, grupurilor sociale, indicând cauza marginalizării – nivelul redus al culturii, al capacităţii de comunicare, al cunoaşterii de sine.
Svetlana CEBOTARI, doctor habilitat în științe politice, conferențiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova, prezintă articolul „Identificări conceptual-teoretice ale relației ,,paradiplomație - politică externă”, în care se afirmă că termenul „paradiplomație” „a fost inventat pentru a desemna activitățile internaționale ale instituțiilor necentrale ale unui stat: municipalități, regiuni, companii private etc. Pornind de la raționamentul conform căruia politica externă reprezintă activitatea statului în afacerile internaţionale sau activitatea statului pe arena internaţională, fenomenul ,,paradiplomație” la fel desemnează activitatea internațională a regiunilor sau blocurilor regionale transnaționale, companiilor private, municipalităților etc. Articolul are drept scop reliefarea corelației prezente între conceptul de ,, paradiplomație” și ,,politică externă”.
„Provocările conflictului transnistrean pentru securitatea națională și vectorul de dezvoltare european al Republicii Moldova”, așa se intitulează materialul Nataliei CIOBANU, doctorandă, Academia de Administrare Publică. Autoarea cercetează eventuale amenințări ce afectează securitatea națională a Republicii Moldova în contextul ignorării statutului de neutralitate al țării de către Federația Rusă, fapt argumentat de tergiversarea procesului de reglementare politică a conflictului transnistrean, determinat de existenţa ilegală a forţelor militare ruse, finanţarea instituțiilor nelegitime din stânga Nistrului și a structurilor militare separatiste, inclusiv cu armament şi tehnică militară.
Rubrica respectivă mai conține materialele „Cultura de securitate dezvoltată prin educație” de Ludmila CUROȘ, doctorandă, Academia de Administrare Publică, și „Îmbunătățirea sistemului de învățământ superior în Israel: abordare teoretică” de Bushra MASRI, doctorandă, Universitatea Liberă Internațională din Moldova.
Primul articol din compartimentul „Procesele integraționiste și dezvoltarea social-economică” - ”Oсновные вызовы, угрозы и риски продовольственной безопасности Pеспублики Mолдова в современный период” este semnat de Vasilii SAKOVICH, doctor habilitat în științe politice, profesor, și Vitalie CAZACU, doctor în științe economice, conferențiar universitar. Analizând provocările, pericolele și riscurile asigurării cu produse alimentare, autorii ajung la concluzia că, la etapa actuală, securitatea alimentară a Republicii Moldova nu este asigurată, că este necesară transformarea calitativă a producerii agricole, ridicării eficienței acesteia în scopul satisfacerii necesităților pieței interne.
Urmează două articole consacrate politicilor migraționiste - „Политика иммиграционного процесса (Пример Израиля)” de Dan DINNER, doctorand, Academia de Administrare Publică, și Ludmila GOLOVATAIA, doctor în științe economice, conferențiar universitar, și „Experiența României în gestionarea politicilor migraționiste” de Olga IURCO, doctorandă, Academia de Administrare Publică.
Cea de-a treia rubrică - „Dreptul național și internațional: dimensiunea practică” debutează cu articolul „Protecția și siguranța persoanelor: provocări ale securității umane în context global”, autori fiind Serghei SPRINCEAN, doctor habilitat în științe politice, conferențiar universitar, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al MECC, Tudorița-Sanda SOHOȚCHI, doctorandă, Universitatea de Stat din Moldova, Ghenadie MITROFANOV, doctorand, Universitatea de Stat din Moldova. Autorii afirmă că, după sfârșitul Războiului Rece, „securitatea persoanei, a individului uman, a fost concepută ca un element fundamental al construcției sistemului securității, inclusiv subsistemul său de asigurare a securității naționale. Prin urmare, fenomenul securității a fost reinventat, reevaluat și conștientizat în contextul noilor realități, astfel încât importanța securității statului a scăzut, fiind înlocuită de preocupările pentru noile riscuri, pericole și amenințări cum ar fi cele ce țin de schimbările climatice, de procesele sociale, degradarea ecologiei și stării mediului etc. Ca urmare, a fost generată o creștere a importanței dimensiunilor non-militare ale securității. Securitatea umană, ca o nouă concepție constructivistă în studiile de securitate, a condus la apariția de noi perspective asupra securității ca fenomen social global, fiind o concepție produsă de abordarea critică asupra neorealismului. Securitatea umană implică asigurarea protecției persoanelor luate individual, dar și ca un tot întreg social. Acest lucru este posibil prin asigurarea condițiilor de viață, a nevoilor fundamentale ale persoanei umane”.
Un alt articol, semnat de Alexandru ȚARNĂ, doctorand, Universitatea de Stat din Moldova, se intitulează „Instrumente de realizare a dreptului constituțional la întruniri și participări în spațiul digital din Republica Moldova”.
Compartimentul conține și continuarea din numărul trecut a articolelor „Reglementări conceptuale privind domiciliul și reședința persoanei fizice” (Partea a II-a) de Renat CURCHIN, doctorand, Universitatea de Stat din Moldova, și „Considerațiuni generale privind actul administrativ” (Partea a II-a) de Victor VITIUC, doctorand, Universitatea de Stat din Moldova.
