A apărut de sub tipar numărul 2(20), 2021 al revistei științifico-practice bianuale „Relații Internaționale. Plus”.
Revista conține 15 articole științifice în limbile română (inclusiv 4 în limba rusă) cu traducere în engleză.
Rubrica „Discursul politologic internațional” găzduiește articolul „Caracteristicile sistemului educațional din Finlanda: impactul asupra vieții sociale”, semnat de Dasman EL-FANEL, doctorand din Israel la Academia de Administrare Publică, și Ludmila ROȘCA, doctor habilitat în filozofie, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică. Autorii pun în evidență realizările sistemului educațional finlandez, cel mai reușit, la moment, din toate statele lumii. Semnificația practică a cercetării pentru instituțiile responsabile de educație în Republica Moldova și Israel este majoră, deoarece, în ambele state există probleme importante cu reformarea sistemului educațional, cu elaborarea și implementarea planurilor noi de învățământ.
Aceeași autoare, în colaborare cu Noha ALVAKILI, doctorand la Academia de Administrare Publică, semnează articolul „Managementul sistemului național de învățământ în condițiile globalizării”.
„Valențe moderne ale democraţiei participative” este titlul articolului semnat de Gabriela CHIRIAC, doctorandă, și Silvia DULSCHI, doctor în istorie, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică, în care se afirmă că democrația participativă este un proces continuu, cu riscuri, necesitând organizare, colaborare, identificarea unor obiective comune într-un grup.
Articolul „Aspectele-cheie ale relațiilor moldo – române”, autoare Cristina PAUNESCU, doctorandă la Universitatea de Stat din Moldova, masterandă la Academia de Administrare Publică, și Svetlana CEBOTARI, doctor habilitat în științe politice, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Administrare Publică, este axat pe cercetarea specificului colaborării Republicii Moldova cu România pe dimensiunea economică. Sunt reliefate principalele aspecte ale relațiilor politice, comercial-economice și sociale moldo-române din perioada anilor 2009-2021.
La compartimentul „Procesele integraționiste și dezvoltarea social-economică” se evidențiază articolul „Границы в контексте исторической эволюции: концептуально-философский и практический дискурс” semnat de Vasilii SAKOVICH, doctor habilitat în științe politice, profesor, și Corneliu RADU, doctorand, Academia de Administrare Publică. Studiind granița în context istoric, autorii au ajuns la concluzia, că hotarele au jucat un rol extrem de important în asigurarea securității societății, a vieții oamenilor, a statului și a dezvoltării comunității internaționale per ansamblu. Actualmente, în condițiile globalizării, a revoluției IT și creării unei noi ordini mondiale, statul este pus în situația de a elabora forme și metode contemporane de funcționare a hotarelor.
Prezintă interes, de asemenea, studiul „Business diplomacy ca instrument pentru implementarea intereselor economice externe ale Republicii Moldova” de Ludmila GOLOVATAIA, doctor în științe economice, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică.
Cea de-a treia rubrică „Dreptul național și internațional: dimensiunea practică” debutează cu articolul „Transpunerea acquis-ului comunitar privind informarea și consultarea angajaților în legislația Republicii Moldova” de Teodorina GORIUC, doctorandă la Universitatea de Stat din Moldova. Autoarea consideră că „informarea și consultarea angajaților, fie cu privire la situația generală a colectivității din cadrul unității de lucru, fie asupra cerințelor și circumstanțelor particulare de executare a muncii de către individ constituie o garanție indispensabilă a realizării corespunzătoare a dreptului la muncă. Modificările normative operate în cursul ultimilor ani, urmare a semnării Acordului de Asociere și stabilirea priorităților de armonizare la aquis-ul comunitar, servesc indispensabil la crearea unui climat formal și procedural suficient pentru exercitarea corespunzătoare a dreptului fundamental la muncă și asociere în interese de muncă, micșorând considerabil lacunele normative capabile să limiteze exercitarea acestora”.
Autorii articolului „Protecția și siguranța persoanelor: provocări ale securității umane în context global” - Serghei SPRINCEAN, doctor habilitat în științe politice, conferențiar universitar la Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al MECC, Tudorița-Sanda SOHOȚCHI și Ghenadie MITROFANOV, doctoranzi la Universitatea de Stat din Moldova, afirmă că, după sfârșitul Războiului Rece, „securitatea persoanei, a individului uman, a fost concepută ca un element fundamental al construcției sistemului securității, inclusiv subsistemul său de asigurare a securității naționale. Prin urmare, fenomenul securității a fost reinventat, reevaluat și conștientizat în contextul noilor realități, astfel încât importanța securității statului a scăzut, fiind înlocuită de preocupările pentru noile riscuri, pericole și amenințări, cum ar fi cele ce țin de schimbările climatice, de procesele sociale, degradarea ecologiei și stării mediului etc. Ca urmare, a fost generată o creștere a importanței dimensiunilor non-militare ale securității. Securitatea umană, ca o nouă concepție constructivistă în studiile de securitate, a condus la apariția de noi perspective asupra securității ca fenomen social global, fiind o concepție produsă de abordarea critică asupra neorealismului. Securitatea umană implică asigurarea protecției persoanelor luate individual, dar și ca un tot întreg social. Acest lucru este posibil prin asigurarea condițiilor de viață, a nevoilor fundamentale ale persoanei umane”.
Revista mai inserează și o recenzie la monografia „Cooperarea transfrontalieră a Ucrainei cu țările UE: provocări și posibilități actuale” apărută sub egida Institutului de Cercetare Regională „M. I. DOLISHNYJ” al Academiei de Științe al Ucrainei.
Accesați versiunea online a revistei
