Pe 24 februarie 2015, la Academia de Administrare Publică a avut loc lansarea cărţii „Conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan. Istorie şi modernitate”, eveniment de excepţie, organizat la iniţiativa şi în colaborare cu Ambasada Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova, care se datorează şi faptului că această lucrare de investigaţii istorice a fost scrisă de cercetătorul moldovean, doctor Ruslan Şevcenco. La eveniment au participat ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova, Oleg BALAN, doctor habilitat, profesor universitar, E.S. Namig Hasan oglu ALIYEV, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova, doctor în drept, profesor, E.S. Mehmet Selim KARTAL, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Turcia în Republica Moldova, E.S. Merab ANTADZE, Ambasadorul Georgiei în Republica Moldova, Asaf HAJIYEV, Secretar general al Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră, Igor MUSALIMOV, Consul general al Kazahstanului în Republica Moldova, reprezentanţi ai altor instituţii de stat, specialişti în drept, în ştiinţe istorice, experţi şi politologi din Azerbaidjan, Ucraina şi Moldova, profesori, audienţi şi masteranzi ai Academiei.
Moderatorul şedinţei de lansare a cărţii, prim-prorectorul Academiei de Administrare Publică, Andrei GROZA, doctor în ştiinţe istorice, conferenţiar universitar, a menţionat în deschiderea şedinţei importanţa şi actualitatea tematicii acestei cărţi. La sfârşitul anilor ”80, secolul trecut, când a luat amploare mişcările de eliberare naţională, instrumentele de ocupaţie ale Imperiului Sovietic nu mai funcţionau şi atunci s-a recurs la alte modalităţi de a menţine imperiul – învrăjbirea interetnică, conflictele regionale şi separatismul. Azerbaidjanul a fost primul care a avut de suferit pe această cale, fiindu-i impus un conflict de proporţii, Războiul din Nagorno-Karabah, care şi astăzi este o rană sângerândă pentru poporul azer. Asemenea conflicte persistă în Georgia şi în Moldova, mişcări separatiste sunt şi în Turcia. De aceea, este necesar de a analiza profund, în conformitate cu dreptul internaţional, cauzele acestor conflicte şi găsite căile adecvate de soluţionare a lor.
Ministrul de interne, dl Oleg Balan, a subliniat în luarea sa de cuvânt buna tradiţie, stabilită la Academie, de a invita ambasadori, personalităţi marcante din autoritățile publice și din lumea ştiinţei din ţară şi de peste hotare pentru a aborda din punct de vedere academic, ştiinţific probleme actuale ale lumii contemporane. În acest context, domnia sa a menţionat bunele relaţii de prietenie cu Ambasada Azerbaidjanului în Republica Moldova, reprezentanţii cărora au fost de mai multe ori oaspeţi ai Academiei, afirmând că, având aceleaşi probleme, împreună, pe căi paşnice, diplomatice, în baza realităţilor istorice şi dreptului internaţional urmează să fie găsite căile de soluţionare a conflictelor îngheţate.
E.S. Ambasadorul Namig Aliyev a mulţumit, la rândul său, gazdelor pentru organizarea la nivel a acestei întruniri valoroase, subliniind că ele sunt foarte necesare pentru a fi explicate adevăratele cauze ale conflictului dintre Azerbaidjan şi Armenia, că mulţi ştiu superficial despre acest conflict, fără a pătrunde în esenţa lui. În continuare, domnia sa a făcut o scurtă incursiune istorică, referindu-se la strămutarea în masă a populaţiei de etnie armeană din Asia Mijlocie pe pământurile istorice ale Azerbaidjanului, implicarea Imperiului Rus cu anumite interese, în aceste operaţiuni, genocidul poporului azer şi alungarea lui de pe pământurile strămoşeşti. Ca rezultat, Azerbaidjanul a pierdut 20 la sută din teritoriul său, iar peste 9 milioane de azeri au luat drumul pribegiei.
În acest sens, Ambasadorul a adus sincere mulţumiri savantului moldovean, Ruslan Şevcenco, pentru studiul profund asupra istoriei, cauzei şi etapelor conflictului armeano-azer, Nagorno-Karabah, carte care, indiscutabil, va prezenta un viu interes pentru cercul larg al politologilor, istoricilor, tuturor celor interesaţi de aceste probleme grave ale contemporaneităţii.
În luările lor de cuvânt, ambasadorii Turciei şi Georgiei, experţii politologi, alţi vorbitori au dat o înaltă apreciere cărţii prezentate, evocând momente tragice din istoria poporului azer. Toţi au fost de părere că impedimente pe calea soluţionării conflictelor îngheţate sunt standardele duble, aplicate de anumite ţări interesate, dar şi de unele organisme internaţionale, nerespectarea dreptului internaţional şi neîndeplinirea rezoluţiilor adoptate la cel mai înalt nivel. Soluţionarea acestor conflicte trebuie realizate pe cale paşnică, prin abordare ştiinţifică, în baza celor trei principii fundamentale – integritatea teritorială, independenţa şi inviolabilitatea frontierelor de stat.
În această ordine de idei, Ambasadorul Namig Aliyev a menţionat în finalul şedinţei că, deşi Azerbaidjanul este cu mult mai puternic, din punct de vedere economic şi militar, decât Armenia, îşi doreşte soluţionarea conflictului armeano-azer doar pe cale diplomatică, pe cale paşnică şi în această direcţie este orientată strategia politicii externe a ţării sale.
