La 21-22 octombrie, la Livov, s-a desfășurat Conferința Științifică Internațională „Promovarea cunoștințelor UE în stimularea creșterii economice locale în procesul de integrare în UE: cele mai bune practici ale țărilor Parteneriatului Estic (EaP)/ Promotion of EU Knowledge in Boosting Local Economic Growth in the Process of EU Integration: Best Practices of Eastern Partnership (EaP) Countries”.
Beneficiarul Proiectului „Sprijinirea creșterii economice locale în regiunile de frontieră în procesul de integrare în UE: cele mai bune practici ale țărilor Parteneriatului Estic (EaP)” «Boosting Local Economic Growth in Border Regions in the Process of EU Integration: Best Practices of Eastern Partnership (EaP) Countries», implemented under Jean Monnet - Support to Associations - ERASMUS+ Programme. Project duration: 01-09-2018 – 28-02-2022”, coordonator Hristina Pritula, Institutul de cercetări regionale „M. I. Dolishni” al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, a fost susținut de mai mulți parteneri: Institutul de Studii Euroregionale (ISER), România; Universitatea Națională „Iuri Fedkovych” Cernăuți, Ucraina; Academia de Administrare Publică, Republica Moldova; Centrul de Excelență de la Școala de Economie din Varșovia (CEWSE), Polonia; Universitatea din Debrecen, Ungaria; Universitatea din Oradea, România.

Echipa de cercetători, cadrele didactice, doctoranzii de la Academia de Administrare Publică au prezentat rezultatele cercetărilor efectuate, punând în evidență atât rezultatele pozitive, cât și dificultățile cu care se confruntă participanții la diverse programe de colaborare, cooperare transfrontalieră:
- Ludmila Roșca, doctor habilitat, conferențiar universitar, care a prezentat raportul „Impactul proiectelor europene asupra dezvoltării economiei Republicii Moldova: bune practici de colaborare transfrontalieră”;
- Ludmila Golovataia, doctor, conferențiar universitar – „Ucraina-Moldova: conectivitate și oportunități în relațiile bilaterale”;
- Simion Roșca, doctor, profesor universitar interimar – „Diplomația culturală - un instrument important de colaborare a comunităților locale din zona transfrontalieră”;
- Liudmila Curoș, doctorandă AAP – „Promovarea reţelei culturale şi schimbul de educaţie în regiunea bazinului Mării Negre în contextul Pandemiei”;
- Nicolae Parcevschi, doctorand AAP – „Granițele actuale ale Moldovei - oportunități și incertitudini”.

Materialul empiric acumulat, discutând cu producătorii mici și mijlocii, care au beneficiat de susținere financiară în cadrul Programelor de cooperare transfrontalieră în cele două perioade (2007-2013; 2014-2020), călătoriile prin satele, centrele raionale, orașele Moldovei, mi-au permis să formulez personal următoarele concluzii: Programele Uniunii Europene ce cuprind statele din Europa de Est, partenerul principal în folosirea beneficiilor acestora fiind România, care la rândul ei a lansat, în perioada vizată, 18 programe transnaționale, au contribuit la schimbarea în bine a vieții și condițiilor de activitate ale cetățenilor Republicii Moldova, au condiționat schimbarea mentalității oamenilor din teritoriile rurale, care, după cum știm, este un proces anevoios, dificil. Merită atenție informația: la al doilea Apel al programelor de cooperare transfrontalieră, reprezentanții Moldovei au înregistrat performanță atât în aspect calitativ cât și cantitativ: mai multe proiecte lansate și de o calitate superioară.